Sectorul aviației civile din România a încheiat anul 2025 cu cifre record, confirmând o traiectorie de creștere solidă și o reziliență sporită a infrastructurii aeroportuare naționale. Potrivit datelor publice, traficul total de pasageri a atins borna de 28.547.056, marcând o evoluție de aproape 10% față de 2024 și o depășire cu peste 22% a nivelului de referință pre-pandemic din 2019.
Această dinamică reflectă nu doar apetitul crescut pentru mobilitate al cetățenilor, ci și maturizarea pieței locale prin diversificarea portofoliului de rute și intrarea unor noi operatori aerieni în ecosistemul național.
Consolidarea hub-ului bucureștean și explozia traficului pe Băneasa
Bucureștiul rămâne pilonul central al aviației românești, cele două porți aeriene ale Capitalei gestionând împreună aproximativ 18 milioane de pasageri.
-
Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” București (Otopeni): A stabilit un nou maxim istoric, depășind pentru prima dată pragul de 17 milioane de pasageri (o creștere de 6,64% față de 2024). Evoluția a fost susținută de proiecte majore de infrastructură, precum modernizarea unei piste și a căilor de rulare aferente.
-
Aeroportul Internațional ”Aurel Vlaicu” București Băneasa: Reprezintă surpriză operațională a anului, raportând o creștere spectaculoasă de 548,74%, cu un trafic de aproape 700.000 de pasageri. Succesul acestuia demonstrează eficiența modelului de business adaptat curselor regulate și segmentului low-cost într-un terminal secundar urban.
Dinamica regională: Cluj-Napoca, Iași și noile motoare de creștere
În afara Capitalei, aeroporturile regionale continuă să joace un rol crucial în descentralizarea traficului aerian:
-
Aeroportul Cluj-Napoca: Își menține poziția secundă la nivel național, cu peste 3,5 milioane de pasageri.
-
Aeroportul Iași: A depășit pragul de 2,2 milioane de pasageri, consolidându-și statutul de hub regional strategic pentru zona de est a țării.
-
Campionii creșterii: În termeni procentuali, după Aeroportul Băneasa, cele mai mari salturi au fost înregistrate de Tulcea (+404,2%) și Oradea (+51,9%). Succesul Oradei este strâns legat de implementarea contractelor de tip PSO (Obligație de Serviciu Public), facilitând conectivitatea directă cu hub-uri internaționale.
Provocări și asimetrii în dezvoltarea sectorială
Deși trendul general este unul ascendent, analiza datelor pe 2025 relevă și puncte de contracție. Trei aeroporturi din România au înregistrat scăderi de trafic față de 2024, subliniind necesitatea unor strategii de repoziționare comercială:
-
Bacău: O scădere de 19,4% (-108.608 pasageri).
-
Târgu Mureș: Un declin de 28,2% (-60.048 pasageri).
-
Arad: Cea mai mare scădere procentuală, de 41,6%, operând sub pragul de zece mii de pasageri anual.
Din perspectiva Asociației Companiilor Aeriene Românești (ACAR), cifrele anului 2025 confirmă necesitatea unor investiții susținute în infrastructura de sol și în politici de stimulare a operării. Creșterea volumului de pasageri trebuie acompaniată de o eficiență sporită a serviciilor de navigație aeriană, capitol la care ROMATSA a punctat pozitiv în 2025 situându-se în topul furnizorilor europeni din punct de vedere al punctualității.
Pentru 2026, prioritățile sectorului vizează finalizarea terminalelor noi (cum este cazul proiectului de extindere de la Otopeni pentru 30 de milioane de pasageri), digitalizarea fluxurilor de check-in și adaptarea la cerințele de sustenabilitate (SAF și tehnologii verzi).
Aviația românească a demonstrat în 2025 că deține capacitatea tehnică și managerială de a gestiona volume record, rămânând un motor esențial pentru integrarea economică a României în spațiul european.